CEREREA lui GEORGE SIMION de ANULARE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE câștigate de NICUȘOR DAN trimisă la CCR
Către Curtea Constituțională
Stimate Domnule Președinte Marian Enache,
Subsemnatul, George-Nicolae Simion, în calitate de candidat care a participat la alegerile
prezidențiale din anul 2025,
în temeiul art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, coroborat cu prevederile art.
52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, formulez prezenta
CERERE DE ANULARE A ALEGERILOR
prin care vă solicit să constatați că procesul electoral privind alegerea Președintelui
României a fost viciat de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au
avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice
și să dispuneți anularea acestuia,
pentru următoarele
CONSIDERENTE
I. Situația de fapt
La data de 4 mai 2025 a avut loc primul tur pentru alegerea Președintelui României.
În urma acestui tur de scrutin, care a avut o prezență la vot de 53,21%, candidații aleși să
participe în turul al doilea au fost domnii George-Nicolae Simion, care a obținut un scor de 40,96%
din voturi, și Nicușor-Daniel Dan, care a obținut un scor de 20,99% din voturi.
Ulterior încheierii procesului electoral aferent turului întâi, în perioada cuprinsă între ziua
votului din turul întâi și data începerii campaniei electorale pentru turul al doilea, a început o
operațiune de dezinformare a electoratului și de denigrare a mea, care a continuat și după data
începerii campaniei electorale (9 mai 2025) și care s-a desfășurat inclusiv în data de 18 mai 2025,
ziua alegerilor.
În această perioadă, a fost desfășurat un atac informațional extrem de grav, în cadrul căruia
au fost invocate scenarii false, lipsite de dovezi și utilizate în scopul instigării la ură a populației
împotriva mea, cu scopul de a insufla frică în electorat.
Aceste scenarii au făcut referire la o eventuală apropiere a partidului Alianța pentru Unirea
Românilor (în continuare, Partidul sau AUR) și a mea de Rusia, la faptul că aș avea presupuse
viziuni pro-ruse, pro-legionare ori pro-fasciste, la faptul că eu și AUR am dori scoaterea României
din UE și din NATO (aspecte combătute în mod repetat în toate declarațiile publice ale mele și ale
Partidului), la faptul că alegerea mea în calitate de Președinte al României este susținută de serviciile
de informații românești, respectiv că eventuala mea alegere ar fi de natură să distrugă democrația
din România.
Toate elementele de propagandă menționate mai sus au fost folosite în mod sistematic,
repetat și agresiv atât de echipa de campanie a lui Nicușor-Daniel Dan și de partidele care i-au
susținut candidatura, cât și de persoane fizice ori juridice care au realizat campanie directă sau
indirectă pentru acest candidat.
De asemenea, această alegație a pericolului asupra democrației reprezentat de alegerea mea
în calitate de Președinte al României a fost utilizată chiar de instituții ale Statului Român, în acest
sens, cu titlu de exemplu, Universitatea din București exprimând mesaje de natură să susțină
denigrările amintite și să îndemne la vot pentru candidatul Nicușor Dan, chiar în ziua votului. Astfel,
au fost utilizate și falsificate, într-un mod iresponsabil, noțiuni și elemente de natură istorică (e.g.,
Mineriada din iunie 1990) în scopul dezinformării și denigrării mele și a inducerii unei stări de frică
generalizată în mentalul populației României.
Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce
susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori
ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate
alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin
insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor.
Mai mult decât atât, au existat intervenții străine în desfășurarea procesului electoral din
România, care au avut, pe de o parte, scopul de a realiza acte de fraudă electorală și de înlesnire a
acestei fraude, iar, pe de altă parte, au fost de natură informațională și au contribuit la propagarea
dezinformării și denigrării mele prin promovarea artificială a scenariilor false amintite mai sus.
În cele ce urmează, vă voi prezenta, succint, factorii care au condus la vicierea procesului
electoral.
În ceea ce privește presupusa apropiere față de Rusia, „simpatiile” pro-legionare sau pro-
fasciste, vă învederez că această afirmația a fost făcută în mod repetat încă din anul 2020, momentul
la care AUR a intrat în Parlamentul României. Recent, cu titlu de exemplu, a se vedea „Cine este
George Simion, liderul partidului de extremă-dreapta AUR, calificat de pe primul loc în turul 2 al
prezidențialelor 2025”1, 2.
Referitor la entitățile nonstatale, societăți comerciale precum Decathlon au îndemnat, în mod
indirect, angajații să voteze cu contracandidatul meu, fiind puse presiuni asupra acestora în acest
sens3. În același sens, organizatorii festivalului UNTOLD au oferit vouchere cu titlu de beneficiu
pentru alegători, pe baza prezentării ștampilei care atestă că aceștia au votat în turul al doilea de
scrutin, fapt care, printre altele, constituie infracțiune conform art. 386 din Codul penal. Mai mult
decât atât, organizatorii UNTOLD au și mulțumit, public, pe platforma de socializare Facebook.com
persoanelor care au dat curs îndemnului la vot.
https://www.g4media.ro/cine-este-george-simion-liderul-partidului-de-extrema-dreapta-aur-calificat-de-pe-primul-
loc-in-turul-2-al-prezidentialelor-2025.html
2
3
https://www.gandul.ro/actualitate/mai-multe-multinationale-printre-care-si-decathlon-acuzate-ca-l-sustin-pe-nicusor-
dan-cu-mesaje-subliminale-un-weekend-frumos-20519534
După cum am amintit, Universitatea din București a efectuat un sondaj pe platforma de
socializare Facebook.com, care reprezenta, de fapt, un îndemn la vot pentru contracandidatul meu,
Nicușor-Daniel Dan4.
Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă
electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii
lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum
Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc.
De asemenea, precizez și faptul că acești formatori de opinie au acționat în mod concertat,
sub coordonarea agențiilor de management (inclusiv o firmă franceză) cu care au raporturi
contractuale, identificate în Anexa 1.
Suplimentar, în această campanie nelegală desfășurată în favoarea dlui. Nicușor-Daniel Dan,
și-au adus aportul și persoane din mediul de afaceri, cum ar fi, cu titlu de exemplu, Florin Talpeș –
fondatorul și CEO-ul Bitdefender, conform listei din Anexa 1.
Astfel, în ceea ce privește intervențiile străine în procesul electoral din România (entitățile
statale externe), vă indic, cu titlu de exemplu, intervențiile franceze, poloneze, moldovenești și
spaniole.
În privința intervenției franceze, în timp ce reclama subminarea rezilienței și supunerea la
manipulare din partea „interferenței internaționale străine”5, Emmanuel Macron și-a arătat, în mod
indirect, susținerea față de Nicușor-Daniel Dan, punctând că alegerile din 18 mai 2025 sunt extrem
de importante pentru bunul parcurs european al României.
În ceea ce privește intervenția în procesul electoral a unor actori francezi, fondatorul
aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a susținut că ar fi refuzat o solicitare din partea unei
țări occidentale, pe care nu a numit-o, de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România.
Ulterior, acesta a precizat că serviciile franceze de informații externe i-ar fi cerut acces la adrese IP
ale suspecților de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea
terorismului și a pornografiei infantile. Cu toate acestea, potrivit lui Durov, tema principală a
discuției ar fi fost însă de natură geopolitică și a vizat țări precum Republica Moldova,
România și Ucraina6. Mai mult decât atât, acesta și-a exprimat acordul cu privire la audierea sa în
vederea probării celor pe care le susțin prin prezenta.
În privința intervenției poloneze, Donald Tusk a afirmat public faptul că „Atunci mie mi s-a
părut imposibil, dar el a reușit. Și voi veți reuși! Am primit apoi de la regretatul Duckadam mănușile
lui de portar. Mi-a spus atunci: „apără Europa, apără România și libertatea noastră, așa cum și
eu am apărat poarta în Sevilla. Sunt convins că aceste mănuși trebuie să le primească astăzi liderii
noștri – Nicușor Dan și Rafał Trzaskowski. Trăiască România! Trăiască Polonia! Trăiască Europa
Unită!”7
Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public
susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că
4
https://web.facebook.com/story.php?story_fbid=1114769214023764&id=100064720869064&rdid=Uwb6aOy8gcmi4
bsx&_rdc=1
5
https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2025/nicusor-dan-a-vorbit-cu-emmanuel-macron-presedintele-frantei-
despre-amestecul-rusiei-in-alegerile-din-romania-3243195
6
https://newsmaker.md/ro/fondatorul-telegram-acuza-serviciile-franceze-de-informatii-principalul-lor-interes-este-
moldova-romania-si-ucraina
7
https://agora.md/2025/05/15/donald-tusk-isi-exprima-sprijinul-pentru-nicusor-dan-in-limba-romana-veti-reusi-
traiasca-romania
„Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri
populiste!”, făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că „Mai
multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile.
Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit”,
aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus.
În privința intervenției spaniole, liderul opoziției spaniole și președintele Partidului Popular
din Spania (PP), Alberto Núñez Feijóo, a transmis un mesaj de susținere pentru Nicușor-Daniel Dan,
în care le-a comunicat românilor care trăiesc în Spania următoarele: „Tuturor românilor care trăiți
în Spania, care vă iubiți țara, vă dorim să aveți un viitor de succes. Și de aceea vă spun, nu aveți
încredere în populism, nu aveți încredere în cei care au soluții pentru orice, fără să fi rezolvat
vreodată ceva. Aveți încredere în Europa. Aveți încredere în partidele pro-europene”. Totodată, a
afirmat că Nicușor-Daniel Dan este „fără îndoială viitorul european al României” și le-a transmis
românilor din Spania că „De aici, din Spania, îi dorim cel mai bun viitor acestui popor, pe care îl
iubim atât de mult. Pentru că vă cunoaștem, pentru că trăiți aici, pentru că lucrați cu noi și formăm
o țară extraordinară”8.
Mai mult decât atât, inclusiv în presa din Statele Unite ale Americii se reclamă intervenții și
presiuni din partea unor state din UE referitor la procesul electoral din România, în sensul că „voința
poporului a fost călcată în picioare de o uniune de tehnocrați, presiuni ale serviciilor de informații
străine și decrete judiciare.”9
II. Motivele de drept
1. În ceea ce privește argumentele de drept de natură să conducă la admiterea prezentei
contestații, vă învederez că, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3
decembrie 2010, și ale art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea
Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și
confirmă rezultatele sufragiului.
Scopul atribuției constituționale prevăzute de art. 146 lit. f) este acela de a asigura
respectarea principiului supremației Constituției, prevăzut la art. 1 alin. (5), pe tot parcursul
scrutinului prezidențial, precum și a valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3) și art. 2
alin. (1) din Constituție, care caracterizează statul român și pe care Președintele României are
îndatorirea de a le respecta și apăra.
După cum a reținut Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024,
«Atribuția Curții Constituționale potrivit căreia „veghează la respectarea procedurii pentru
alegerea Președintelui”, reglementată de art. 146 lit. f) din Constituție, nu poate fi interpretată
restrictiv», întrucât dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituția României trebuie coroborate cu cele
ale art. 142 alin. (1) din Constituția României și cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
atribuția instanței de contencios constituțional „de a veghea la respectarea procedurii pentru
alegerea Președintelui neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura
constituțională, acela de garant al supremației Constituției”.
Având aceste chestiuni în vedere, Curtea Constituțională a statuat în hotărârea anterior
menționată faptul că, în situația în care în cursul procesului electoral au existat „multiple
neregularități și încălcări ale legislației electorale” care au condus la distorsionarea caracterului
„liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali” și
care au „afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit
reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, toate acestea au un efect convergent de
„desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
Or, deoarece „Democrația reprezintă un element fundamental al ordinii constituționale
naționale și al patrimoniului constituțional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim
apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăți democratice”, iar „Dreptul
de a vota și dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea fundamentelor
unei democrații constituționale autentice și efective, guvernate de preeminența dreptului (…), și
sunt garantate de Constituție”, Curtea Constituțională a reținut că „drepturile electorale sunt
drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a
funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a
legilor.”
Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (3), care dispun că „România este stat de
drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera
dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989,
și sunt garantate”, text care stabilește în mod expres valorile pe care se fundamentează statul român,
drept corolar al existenței în timp a acestuia, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1) din Constituția
României, care statuează că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin
referendum”, Curtea Constituțională a reținut următorul aspect: „caracterul corect al alegerilor este
o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii
rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.”
Luând în considerare aceste argumente, instanța de contencios constituțional a reținut în
hotărârea amintită faptul că „statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în
toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor(…)”, în
exercitarea responsabilității sale pozitive „de a preveni orice interferență nejustificată în procesul
electoral prin raportare la principiile constituționale”, pentru a face față „provocărilor și riscurilor
generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor
electorale.”10
În ceea ce privește cauza de față, principalele aspecte imputate procesului electoral privind
alegerea Președintelui României din anul 2025 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și
distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu
încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea
campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale,
10
A se vedea, în același sens, și pct. 14, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie
electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democrație prin
Drept (Comisia de la Veneția).
inclusiv în mediul online, similar cu situația de fapt reținută de Curtea Constituțională în Hotărârea
nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Toate acestea au condus la afectarea caracterului liber exprimat al votului cetățenilor, prin
negarea dreptului lor de a fi informați corect înainte de a lua o decizie cu privire la candidați și la
procesul electoral din toate sursele, respectiv prin neasigurarea unei protecții împotriva influenței
nejustificate asupra comportamentului de vot, prin acte și fapte nelegale și disproporționate,
publicitatea politică făcută în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan s-a manifestat și sub forma
unor denigrări continue la adresa mea, menite să instige la ură și să insufle frică în rândul
electoratului.
Or, în această manieră, publicitatea politică s-a transformat într-un „vector de dezinformare”,
dat fiind faptul că, de multe ori, acesta nu și-a dezvăluit „caracterul politic, provine de la sponsori
din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a
materialului publicitar”11, aspect în legătură cu care Curtea Constituțională a reținut în Hotărârea
nr. 32 din 6 decembrie 2024, referitor la alegerile prezidențiale din anul 2024, faptul că „trebuie
exclusă ingerința unor entități statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă
sau dezinformare electorală”.
Cu titlu de exemplu care a fost folosit pentru a insufla temere în rândul electoratului și pentru
care am fost „creditat”, a fost creșterea cursului de schimb valutar al monedei euro, fapt care mi-a
fost atribuit urmare a câștigării turului întâi al alegerilor prezidențiale, motiv pentru care „Banca
Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul
stabil al leului după victoria lui George Simion”, întrucât „Investitorii și cetățenii simpli au început
să vândă lei și să cumpere euro de teama consecințelor economice ale unei eventuale victorii a lui
George Simion, au declarat pentru G4Media sursele oficiale citate”12. Relevant în acest sens este
că și după rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin JP Morgan a prognozat că, în anul 2025, cursul
euro va fi de 5,1 lei pe euro la finalul trimestrului al doilea, 5,18 lei pe euro la finalul trimetrului al
treilea, 5,25 lei pe euro la final de an, urmând ca în primul trimestrul al anului 2026 acesta să urce
la 5,32 lei13. Așadar, este lesne de observat că evoluția prognozată a cursului de schimb valutar al
monedei euro a fost utilizată ca un laitmotiv în campania electorală, în scopul dezinformării
electoratului și insuflării unei temeri colective.
Astfel, apreciez că ne aflăm în ipoteza în care caracterul liber exprimat al votului a fost
încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale
nelegale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu
eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor
platformelor de social media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a
unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.
370/2004, iar, mai mult decât atât, candidatul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat și de un tratament
11
A se vedea și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind
transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, considerentul 4.
12
https://www.g4media.ro/banca-nationala-a-cheltuit-2-miliarde-de-euro-intr-o-singura-zi-ca-sa-mentina-cursul-
stabil-al-leului-dupa-victoria-lui-george-simion-in-turul-1-surse.html
13
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/jp-morgan-pachet-masuri-fiscale-ar-putea-veni-spre-finalul-
lunii-iunie-retrogradarea-ratingului-romaniei-acum-putin-probabila-bnr-ar-putea-limita-deprecierea-leului-pana-
formarea-unui-guvern-22038155
preferențial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de
voință a alegătorilor.
În această manieră, a fost afectată egalitatea de șanse a contracandidatului său din al doilea
tur de scrutin, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului meu de a fi ales, cu toate că această
egalitate de șanse trebuie garantată tuturor candidaților și partidelor și trebuie să stimuleze statul să
adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil
tuturor.
Aceste neregularități din campania electorală s-au răsfrânt asupra mea, din moment ce a fost
creată o inegalitate vădită între mine și contracandidatul Nicușor-Daniel Dan, care a desfășurat o
campanie electorală cu eludarea legislației din materie electorală.
Or, după cum a reținut anterior instanța de contencios constituțional, „utilizarea
tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali,
cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru
a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor”, fapt care nu s-a întâmplat în cauza de față,
ceea ce a condus la împiedicarea alegătorilor în a-și forma o opinie corectă despre candidați și la
inducerea acestora în eroare cu privire la identitatea și calitatea contracandidaților ori a procedurilor
de vot.
De asemenea, vă învederez că instanța de contencios constituțional a reținut și faptul că
„Finanțarea legală și transparentă a campaniei electorale este un factor important în
regularitatea procesului electoral, iar finanțarea activităților online trebuie, de asemenea, să fie
transparentă (pct. 107 și 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală
și pct. 46 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind
tehnologiile digitale și inteligența artificială).”
Totodată, a reținut și că „Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie
identificată ca atare și să fie transparentă atât în ceea ce privește identitatea sponsorului său, cât
și cu privire la tehnica de diseminare utilizată.”
Precizez faptul că, în legătură cu materialele distribuite în mediul online de Nicușor-Daniel
Dan, în ziua votului acesta a făcut în mod sistematic campanie electorală pe cele mai populare
platforme de social media, postând videoclipuri de promovare și îndemn la vot la cca 30 minute,
fiind emise de către BEC în acest sens aproximativ 40 de Decizii de eliminare a conținutului ilegal14.
Totodată, domnul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat de o campanie agresivă derulată în ziua
votului, fiind încărcate peste 15 melodii de promovare a acestuia pe platforma TikTok, respectiv de
denigrare a domnului George Simion, melodii care au fost ulterior boostate și preluate de către sute
14
A se vedea Deciziile BEC: 6012D/18.05.2025, 6010D/18.05.2025, 5998D/18.05.2025, 5997D/18.05.2025,
5983D/18.05.2025, 5981D/18.05.2025, 5980D/18.05.2025, 5979D/18.05.2025, 5978D/18.05.2025,
5977D/18.05.2025, 5976D/18.05.2025, 5975D/18.05.2025, 5974D/18.05.2025, 5969D/18.05.2025,
5968D/18.05.2025, 5967D/18.05.2025, 5966D/18.05.2025, 5965D/18.05.2025, 5963D/18.05.2025,
5939D/18.05.2025, 5938D/18.05.2025, 5937D/18.05.2025, 5931D/18.05.2025, 5930D/18.05.2025,
5929D/18.05.2025, 5928D/18.05.2025, 5927D/18.05.2025, 5926D/18.05.2025, 5925D/18.05.2025,
5924D/18.05.2025, 5923D/18.05.2025, 5922D/18.05.2025, 5921D/18.05.2025, 5920D/18.05.2025,
5919D/18.05.2025, 5918D/18.05.2025, 5917D/18.05.2025, 5916D/18.05.2025, 5915D/18.05.2025.
de utilizatori inautentici și pentru care BEC a emis 5 decizii privind eliminarea de conținut ilegal,
prin care s-au înlăturat de pe platforma TikTok peste 1500 de materiale audio-vizuale15.
Îndeosebi, în Decizia nr. 5907D/18.05.2025 se regăsesc 11 melodii și 960 de videoclipuri,
fiind eliminate astfel printr-o Decizie mai multe materiale decât sunt eliminate, de regulă, într-o
singură ședință a BEC – însă, chiar și în aceste condiții, alte materiale audio-vizuale au fost
reîncărcate imediat, amplificând conținutul ilegal în favoarea acestui candidat.
Subliniem, în acest sens, că în anexa la documentul SRI nr. 00778639 din 28.11.2024,
document care a servit Curții Constituționale pentru anularea alegerilor prezidențiale în anul 2024,
s-a reținut că:
„Promovarea masivă a presupus o campanie pe TikTok, prin intermediul mai multor conturi
coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare,
cât și prin promovare plătită
Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din
25.000 conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni
înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună
, numărul urmăritorilor crescând semnificativ.”
Se poate observa că, în cazul contracandidatului meu, situația a fost și mai gravă decât cea
din anul precedent, întrucât acesta a avut în permanență o activitate de promovare intensă la nivelul
rețelelor de sociale, punctul culminant fiind atins în ziua votului, sancțiunile și măsurile luate de
BEC fiind ignorate cu desăvârșire.
Cu toate acestea, după cum veți constata din administrarea probatoriului propus de mine
pentru justa și temeinica soluționare a cauzei, campania electorală desfășurată de dl. Nicușor-Daniel
Dan a fost una lipsită de legalitate și transparență, fapt care a afectat formarea unei opinii corecte în
rândul alegătorilor și i-a indus pe aceștia în eroare cu privire la persoana mea, provocându-le,
totodată, o temere nejustificată și nefondată în privința presupuselor acte sau fapte pe care le-aș fi
făcut în calitate de Președinte al României, în cazul în care aș fi fost ales.
Însă, după cum a reținut Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024,
aceste aspecte conduc la vicierea procesului electoral, dată fiind distorsionarea caracterului liber și
corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, afectarea
caracterului transparent și echitabil al campaniei electorale și a nesocotirii reglementărilor legale
referitoare la finanțarea acesteia, chestiuni care „au avut un efect convergent de desconsiderare a
principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
2. Suplimentar celor arătate mai sus, în legătură cu faptul că Nicușor-Daniel Dan a
beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect
denaturarea manifestării de voință a alegătorilor, după cum am argumentat anterior, odată cu
începerea celui de-al doilea tur de scrutin, urmare a plângerilor formulate de AUR și de filiala AUR
Brașov, respectiv de mai multe persoane fizice, au fost emise sute de decizii prin care s-a dispus în
același sens: eliminarea conținutului ilegal.
Potrivit art. 17 alin. (5)-(8) din OUG nr. 1/2025:
15
A se vedea Deciziile BEC: 5990D/18.05.2025, 5973D/18.05.2025, 5972D/18.05.2025, 5971D/18.05.2025,
5907D/18.05.2025.
„(5) Deciziile Biroului Electoral Central prin care sunt admise plângerile … privind
campania electorală online (…) reprezintă ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal în
sensul art. 9 din Regulamentul (UE) 2022/2.065.
(6) Deciziile prevăzute la alin. (5) trebuie să conțină elementele prevăzute la art. 9 alin. (2)
lit. a) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 și sunt executorii.
(7) Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la alin. (5) se comunică de îndată
Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari, în
sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900, sub sancțiunea plății unei amenzi
cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online, dacă în termen de 5 ore de la
notificarea Autorității Electorale Permanente platforma online nu elimină materialul publicitar în
cauză.
(8) Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la alin. (5) pot fi contestate la Curtea de
Apel București, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului
Electoral Central.”
În detrimentul caracterului executoriu și obligatoriu al acestor decizii, astfel cum rezultă din
economia prevederilor art. 17 alin. (5)-(7), META nu a dat curs majorității acestor ordine, deși
acestea i-au fost comunicate de către AEP, conform prevederilor legale.
Prin corespondența înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 2055C/BEC/P.R.2025/
29.04.2025, META, fiind întrebată de către ANCOM, de ce nu pune în executare Deciziile
menționate, a fost furnizat următorul răspuns:
„Stimați colegi,
Meta Platforms Ireland Limited („MPIL”) vă scrie în continuarea discuțiilor productive
purtate cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații („ANCOM”)
în datele de 25 și 28 aprilie 2025. Așteptăm cu interes să continuăm colaborarea cu ANCOM, Biroul
Electoral Central („BEC”), Comisia Europeană („Comisia”) și Coimisiún na Meán („CnaM”)
pentru a gestiona în mod adecvat solicitările de eliminare de conținut primite de la BEC în perioada
9–24 aprilie 2025 („TDR-urile”) și ulterior. Transmitem această scrisoare și către BEC, Comisie
și CnaM.
În context electoral, MPIL are reguli și proceduri standard pentru gestionarea sesizărilor
din partea autorităților guvernamentale care susțin că un conținut încalcă legea locală.¹ Astfel de
sesizări sunt analizate mai întâi în raport cu politicile Meta. Dacă respectivul conținut încalcă
aceste politici, este eliminat. Dacă nu contravine politicilor, în conformitate cu angajamentele Meta
ca membru al Global Network Initiative și în baza Politicii Meta privind Drepturile Omului, echipa
juridică a MPIL efectuează o analiză legală a validității procedurale și a fondului sesizării, conform
legii aplicabile. Dacă echipa juridică nu respinge solicitarea în urma acestei analize, se desfășoară
o evaluare a impactului asupra drepturilor omului pentru a stabili dacă solicitarea este compatibilă
cu standardele internaționale privind drepturile omului.
În ceea ce privește TDR-urile, caracterul ilegal al conținutului depinde de implicarea unui
„actor politic”, care are obligația de a eticheta publicitatea politică, conform articolului 16(2) din
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2025 („OUG”). În lipsa implicării unui „actor politic”,
nu poate exista o ilegalitate care să justifice în mod valabil o solicitare de eliminare din partea
BEC.
Având în vedere cele de mai sus, MPIL confirmă că se află în proces de a lua măsuri privind
acele URL-uri care sunt în mod clar legate de conținut de pe platformele MPIL ce provine de la sau
în numele „actorilor politici”, conform definiției din articolul 3(4) al Regulamentului UE privind
transparența și direcționarea publicității politice („Regulamentul TTPA”) și a considerentelor
aferente, la care face trimitere expresă articolul 16(2) din OUG. Până în prezent, MPIL a luat
măsuri în privința a 74 de astfel de URL-uri, iar notificări care explică acțiunile întreprinse de
MPIL sunt în curs de trimitere. Având în vedere obligațiile legale contradictorii prezentate mai jos,
MPIL consideră că a acționat prompt.
Referitor la celelalte 239 de URL-uri, care vizează conținut de pe platformele MPIL unde
nu este clar dacă este vorba despre un „actor politic”, MPIL se află încă în proces de evaluare.
Acțiunile MPIL asupra acestor TDR-uri sunt fără a prejudicia poziția sa privind legalitatea URL-
urilor, a TDR-urilor sau a OUG în sine.
Această evaluare este complicată de interpretarea foarte largă dată de BEC noțiunii de
„actor politic”, extinsă la „persoane care nu dețin funcții elective sau alte funcții publice, dar
postează materiale de propagandă electorală pe conturi personale, deschise pe platforme online
foarte mari, într-o manieră predominantă și repetitivă”,³ interpretare ce pare să depășească
semnificativ articolul 3(4) al Regulamentului TTPA. De fapt, mai multe dintre TDR-urile primite de
MPIL urmăresc restricționarea conținutului postat de utilizatori obișnuiți care își exprimă opiniile
personale despre candidați.
O interpretare excesiv de largă a noțiunii de „actor politic” în acest context contravine și
dreptului la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv libertății presei și a pluralismului
mediatic, drepturi consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest drept
impune o abordare prudentă și restrictivă a prevederilor care supun discursul politic unor cerințe
suplimentare, sub sancțiunea ilegalității.
Din cauza acestor întrebări legale complexe și sensibile, MPIL a avut nevoie de mai mult
timp pentru a analiza diversele TDR-uri, acționând totodată cu promptitudine.
MPIL dorește să sublinieze că recunoaște pe deplin importanța asigurării faptului că
procesul electoral aflat în desfășurare în România nu este compromis de interferențe din partea
unor actori rău-intenționați pe rețelele sociale, inclusiv pe platformele MPIL. În acest spirit, MPIL
ia măsuri suplimentare pentru a analiza și procesa TDR-urile cu cea mai mare urgență, menținând
totodată echilibrul necesar pentru a lua în considerare implicațiile legale contradictorii.
Totuși, această provocare complexă nu poate fi soluționată doar prin eliminarea
generalizată a conținutului (presupus) ilegal de pe platformele sociale: este nevoie de o acțiune
eficientă și coordonată din partea tuturor autorităților competente pentru a combate activitățile
coordonate desfășurate în afara platformelor, de către rețele care încearcă să influențeze procesul
electoral. În acest sens, MPIL a colaborat cu șaisprezece autorități române diferite, inclusiv
Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică, pentru a coordona schimbul de informații privind
diverse amenințări. MPIL rămâne disponibilă să sprijine în continuare ANCOM și autoritățile
române în eforturile lor esențiale în acest domeniu.”
După cum se observă cu claritate, META a refuzat în mod expres punerea în executare a
ordinelor menționate, făcând referire la aspecte ce țin de fondul deciziilor executate, chestiuni care
însă puteau face controlul exclusiv al instanțelor judecătorești.
Astfel, refuzul META este grefat pe politicile sale interne de evaluare a conținutului
postărilor, în raport de propriile sale criterii stabilite în termenii și condițiile de utilizare a serviciilor,
însă acest refuz este vădit ilicit, contravenind legislației naționale în domeniul electoral, respectiv a
prevederilor art. 17 alin.(5)- (7), coroborat cu prevederile art. 11 alin.(3) teza II din Legea nr.
370/2004. Or, reglementările sale de ordin intern nu pot prima în fața legislației naționale.
Mai mult, META a dat dovadă și de rea-credință atunci când refuzat să execute astfel de
ordine, având în vedere că domeniul de aplicare teritorial al ordinelor este România, astfel că nu
este obligat să șteargă cu titlu definitiv materialele vizate de decizii („purge”), ci doar să le ascundă
vizibilitatea pe teritoriul statului român, acestea fiind în continuare stocate pe serverele sale.
Îndeosebi, refuzul META a contravenit dezideratului unui proces electoral lipsit de
manipulare digitală, deziderat setat de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 32/2024, prin
care a fost anulat întreg procesul electoral datorită expunerii semnificative a unui candidat, cu
consecința deturnării de voință a alegătorilor:
„14. În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că
alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul
dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în
domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui
candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus,
candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a
avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.
[…]
16. În cauza de față, având în vedere prevederile art.37 din Constituție, Curtea reține că a
fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși
dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor
electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat
tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea
semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media
online a celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a
inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide
politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și
imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre
candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea
candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către
competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește
autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze
astfel de conduite.”
De remarcat este și faptul că META a inițiat o serie de litigii prin care a solicitat anularea
Deciziilor emise de BEC, însă conform datelor existente pe site-urile instanțelor de judecată, a
reieșit faptul că a reușit să anuleze una singură.
AUR nu a avut nicio posibilitate legală de a acționa pentru punerea în executare a acestor
decizii.
După cum rezultă din economia prevederilor art. 16-17 și, în special, a prevederilor art. 17
alin.(8) din OUG nr.1/2025, competența instanțelor judecătorești, mai exact a Curții de Apel
București, poate fi angajată doar în privința contestării Deciziilor BEC de admitere/respingere a
plângerilor privind propaganda electorală în mediul online.
Or, în cauză, nu vorbim de contestarea unor Decizii ale BEC, ci de un refuz explicit al unei
entități juridice de drept privat de a da curs acestor Decizii.
Mai mult decât atât, META nu a putut fi angajată într-un litigiu de contencios administrativ
în materie electorală, câtă vreme nu este o autoritate publică, în sensul Legii nr. 554/2004.
Totodată, nici eu, nici AUR nu am avut posibilitatea de a cere punerea în executare a
Deciziilor BEC pe calea dreptului comun.
Ca atare, în lipsa unui remediu procesual disponibil pentru a constrânge META la punerea
executare a ordinelor menționate, Partidul a fost pus în imposibilitatea de a combate propaganda
electorală în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan, ceea ce a fost de natură a influența
aptitudinea electoratului de a-și forma o opinie în cunoștință de cauză.
3. Totodată, vă învederez că statul român a fost incapabil de a acționa împotriva conturilor
inautentice, fapt dublat de pasivitatea platformelor online de a suspenda ori elimina conturile vizate
de conținutul ilegal.
Astfel, în perioada campaniei electorale, în urma plângerilor formulate, BEC a raportat către
Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Directoratul de Securitate Cibernetică
mai multe conturi cu activitate suspectă, care nu au fost asumate în mod manifest de către o persoană
fizică sau juridică și pe seama cărora se posta în mod activ în favoarea domnului Nicușor-Daniel
Dan.
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a fost într-o continuă corespondență cu
BEC, confirmând că a identificat un număr de conturi de utilizator, dintre cele transmise de către
BEC, iar multe dintre acestea au aparent un comportament neautentic – posibil de tip bot, parte a
unei rețele automatizate.
Directoratul a aplicat următoarea abordare metodologică pentru verificarea conturilor de
utilizator:
Verificare dacă un cont transmis de către BEC spre DNSC se regăsește în sursele de date
și raportări interne ale Directoratului, fiind corelat cu atacuri sau incidente cibernetice;
Verificare a principalelor statistici ale contului de utilizator:
○ Următori (followers)
○ Număr de aprecieri (likes)
○ Număr de utilizatori urmăriți (following)
○ Data primei postări
Verificare a principalelor elemente ce definesc comportamentul utilizatorului:
○ Avatar + Bio
○ Caracteristicile activității contului
▪ Postări frecvente și repetitive pe același subiect
▪ Creare recentă a contului cu volum mare de conținut
▪ Nume generice sau alfanumerice de utilizator
▪ Profil fără poză reală sau cu imagini stock
▪ Schimbări bruște de tematică a conținutului
○ Comportament de amplificare artificială
▪ Repost-uri masive pe o singură temă
▪ Folosirea excesivă a hashtag-urilor cu caracter politic
▪ N/A – Not Applicable
○ Indicatori de manipulare a informației sau propagandă
▪ Răspândirea de informații false sau neverificate
▪ Folosirea de titluri alarmiste sau clickbait
▪ Propagandă politică
○ Utilizare identitate falsă sau impersonare
▪ Pretinderea că sunt instituții oficiale sau influenceri sau jurnaliști
▪ Utilizarea ilegală a siglelor și identității vizuale
▪ N/A – Not Applicable
Cu toate acestea, multiple conturi au fost raportate de către DNSC spre platformele de
socializare, fără vreo intervenție promptă a autorităților statului, respectiv fără ca BEC sau ANCOM
să dispună măsuri de eliminare sau suspendare a conturilor cu activitate suspectă.
Singurele măsuri dispuse de către BEC au fost de a solicita platformelor foarte mari să
efectueze verificări cu privire la autenticitatea/neautenticitatea conturilor vizate de conținut ilegal,
în vederea luării măsurilor necesare conform dispozițiilor art. 7 din Regulamentul (UE) 2022/2.065,
însă o parte dintre platforme nu s-au conformat acestei cerințe în timp util, având în vedere
caracterul urgent al măsurilor dispuse în context electoral.
Neautenticitatea titularilor materialelor reclamate a condus la o dezinformare masivă și
încălcarea opțiunii libertății de vot a alegătorilor, fiind pe deplin incidente considerentele art. 4 din
Regulamentul UE nr. 2024/900 potrivit căruia „Publicitatea politică poate fi un vector de
dezinformare, în special atunci când publicitatea nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la
sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-tintă sau de
distribuire a materialului publicitar. Este necesar un nivel ridicat de transparență, printre altele,
pentru a sprijini dezbaterile politice şi campaniile politice deschise şi echitabile, precum și alegerile
sau referendumurile libere şi corecte şi pentru a combate manipularea şi ingerințele în ce priveşte
informațiile, precum şi ingerințele ilegale, inclusiv din partea țărilor terte. Dacă publicitatea
politică este transparentă, alegătorii și persoanele în general pot să înțeleagă mai bine, atunci când
li se prezintă un material publicitar politic, în numele cui se difuzează materialul publicitar, precum
și modul în care și motivul pentru care sunt vizați de un furnizor de servicii de publicitate, fiind
astfel capabili într-o măsură mai mare să își exprime opțiunea de vot în cunoștință de cauză.”
Astfel, atât timp cât pe platformele online pe care au fost postate materialele reclamate nu
au fost asumate în mod expres de o persoană fizică sau juridică, devine evident că publicul destinatar
al postărilor nu a avut posibilitatea de a cunoaște în numele cui se difuzează materialul publicitar,
aspect de natură a crea confuzie în exercitarea opțiunilor de vot, ceea ce echivalează cu o
dezinformare a alegătorilor.
Conduita platformelor online (în special TikTok, Meta neexecutând de multe ori ordinele de
eliminare) s-a rezumat la a elimina materialele publicitare politice indicate în deciziile de eliminare
a conținutului ilegal, însă fără a retrograda conturile utilizatorilor în sistemele de recomandare sau
fără a le suspenda ori elimina, această conduită contravenind considerentului 55 din Preambulul RE
nr. 2022/2065, potrivit căruia (55) | Limitarea vizibilității poate consta în retrogradarea în ierarhie
sau în sistemele de recomandare, precum și în limitarea accesibilității de către unul sau mai mulți
destinatari ai serviciului sau în blocarea accesului utilizatorului la o comunitate online fără ca
utilizatorul să știe acest lucru („shadow banning”).
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, în raportul preliminar remis la data de
19.05.2025, a remarcat faptul că: „Campania a rămas dominată de activitățile online, mesajele fiind
adesea centrate pe teme polarizante și pe atacuri personale. Dezinformarea și informarea greșită
au circulat în mod extensiv, inclusiv pe tema procesului electoral, cerând autorităților să răspundă
public în mai multe rânduri. Încrederea publicului a fost afectată de răspunsurile instituționale
fragmentate, care au abordat insuficient răspândirea în creștere a comportamentului neautentic și
plângerile aferente.
[…]
Au persistat diseminarea dezinformării, precum și comportamentul neautentic care viza
amplificarea sau suprimarea mesajelor ambilor candidați. Deși platformele au eliminat în mod
proactiv unele conținuturi online evaluate de acestea ca fiind neautentice, volume semnificative au
rămas accesibile, iar transparența activităților lor a rămas limitată. Organizațiile societății civile
și Ministerul Afacerilor Interne au raportat platformelor un număr substanțial mai mare de cazuri
de dezinformare și comportament neautentic decât în primul tur. BEC a primit peste 3.900 de
plângeri, în mare parte legate de conturi neautentice și postări neetichetate ale unor presupuși
„actori politici”, care au dus la 2.600 de decizii de eliminare a conținutului privind 3.600 de postări
[…]
Comportamentul online neautentic, inclusiv încercările de a amplifica sau suprima mesajele
candidaților, a persistat. În timp ce Platformele Online Foarte Mari (VLOP-urile) au restricționat
în mod proactiv un anumit conținut evaluat ca fiind neautentic, un volum mare de astfel de conținut
a rămas accesibil. Transparența cu privire la practicile de moderare a conținutului ale VLOP-urilor
a fost limitată, deoarece detaliile acțiunilor de punere în aplicare și criteriile pentru eliminarea
conținutului nu au fost dezvăluite public. Mai multe organizații ale societății civile (OSC-uri) au
continuat să monitorizeze și să raporteze cazuri de comportament neautentic și dezinformare,
trimițând în mod semnificativ mai multe rapoarte decât în primul tur.
Ministerul Afacerilor Interne a semnalat către VLOP-uri aproximativ 4.800 de postări,
pentru presupus comportament neautentic, încălcări ale legislației electorale și incitare la violență,
o cifră semnificativ mai mare decât în primul tur. Între 5 și 17 mai, BEC a primit peste 3.900 de
plângeri, în principal legate de conturi neautentice și postări neetichetate ale presupușilor „actori
politici”, ducând la aproximativ 2.600 de decizii de eliminare a conținutului pentru mai mult de
3.600 de postări, crescând numărul total de decizii de eliminare de la începutul campaniei pentru
primul tur la peste 9.000. Când VLOP-urile au decis să nu pună în aplicare deciziile de eliminare
ale BEC, persoanele afectate nu au fost informate că BEC a identificat o încălcare.”
4. În plus, vă învederez și faptul că procesul electoral a fost viciat și prin imixtiuni ale
instituțiilor din domeniul securității naționale care, fiind implicate în mod direct în procesul
electoral, au profitat de poziția-cheie pe care o dețineau și au manipulat în mod abuziv opțiunile
alegătorilor.
Astfel, ca metodă de fraudare a alegerilor, acest lucru a fost posibil pentru Serviciul de
Telecomunicații Speciale (în continuare, STS), prin intermediul sistemului informatic utilizat în
procesul electoral, responsabil de centralizarea rezultatelor din secțiile de votare.
Acest sistemul gestionat de STS preia electronic datele introduse la nivelul fiecărei secții,
iar apoi acestea sunt prelucrate și introduse în baze de date centralizate.
Cu toate acestea, prin manipularea internă a sistemului, urmare a unui acces neautorizat (sau
autorizat, dar folosit ilegal), cifrele introduse inițial pot fi alterate în favoarea unui candidat, înainte
de afișarea rezultatelor finale oficiale.
Mai mult decât atât, având în vedere lipsa totală de transparență a instituției și o conducere
practic politică a acesteia, sistemul informatic poate fi plin de vulnerabilități, iar auditarea acestuia
– imposibilă, în contextul în care la codul sursă al aplicației nu este permis un acces liber în vederea
verificării și asigurării integrității și securității sale.
În plus, dacă acest soft este manipulat anterior votului pentru a produce rezultate
distorsionate în anumite condiții specifice (de exemplu, activarea unui script care se declanșează la
o anumită oră sau când diferențele sunt mici între candidați), această fraudă ar putea rămâne
nedetectată în absența unor verificări independente și minuțioase.
Totodată, într-o zi de alegeri normală, operatorul din secţia de votare ar trebui să scaneze
cartea de identitate cu tableta furnizată de STS. Sistemul verifică instantaneu formatul CNP-ului, îl
marchează drept „a votat” şi stochează fotografia actului, lăsând o urmă digitală uşor de verificat
ulterior.
În anul 2025, informațiile arată, însă, că mai bine de o treime dintre codurile numerice
personale au ajuns în baza de date nu prin scanare, ci prin tastare manuală. O asemenea proporţie
depăşeşte de câteva ori media obişnuită şi nu poate fi justificată prin tablete defecte sau documente
deteriorate.
Introducerea manuală elimină dovada foto şi deschide uşa unui abuz: una sau mai multe
persoane cu acces privilegiat la sistem au înscris direct, în rafală, şiruri de CNP-uri plauzibile, fără
ca, la nivelul secţiei, membrii biroului să-şi dea seama că înregistrează persoane inexistente.
Procesul a avut loc târziu, probabil spre finalul zilei, când graficele publice de prezenţă sunt urmărite
doar sporadic, iar inserarea trece neobservată la suprafaţă.
În paralel, aplicaţia STS conţine un mecanism care blochează votul unui alegător de îndată
ce acesta s-a prezentat la urnă, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Când funcţia este
activă, un cetăţean care a votat deja în străinătate nu poate să fie acceptat din nou în România:
tableta afişează mesajul „persoana a mai votat”, iar procesul se opreşte.
Or, la scrutinul din 2025 au apărut relatări credibile conform cărora alertele pentru „dublă
votare” nu s-au mai declanşat deloc. O asemenea „tăcere” are o singură explicaţie tehnică:
parametrul care porneşte controlul a fost dezactivat, iar replicarea bazelor de date între reţeaua
externă (străinătate) şi cea internă a fost întârziată voit sau tabletele au fost trecute în mod offline la
orele de vârf şi au sincronizat informaţiile abia după ce urnele se închiseseră. Indiferent de variantă,
rezultatul este identic – acelaşi CNP poate figura de două ori, generând artificial voturi suplimentare.
Când cele două breşe s-au întâlnit, vulnerabilitatea a devenit masivă. Aplicaţia configurată
să nu mai verifice dublarea votului şi o bază de date care acceptă, fără imagini, orice șir de cifre
introdus manual au permis fabricarea industrială a voturilor. Într-un interval foarte scurt, chiar şi în
ultimele minute ale zilei de votare, un utilizator cu drepturi extinse ar fi putut încărca un fişier uriaş
cu CNP-uri inventate sau dublate, suficiente pentru a face să apară circa 1.6 milioane de opţiuni
electorale în favoarea unui singur candidat. Cum prezenţa totală s-a apropiat de nouă milioane, acel
volum suplimentar – aproape 18% – a fost decisiv pentru răsturnarea rezultatului final.
Or, având în vedere rezultatele turului întâi, din care rezultă un decalaj evident între voturile
ce mi-au fost acordate mie și cele acordate lui Nicușor-Daniel Dan, se poate constata o inversare a
procentelor în cel de-al doilea tur, lucru care ar fi fost posibil numai urmare a manipulării grosolane
a rezultatelor scrutinului.
Precizez că inadvertențele din rezultatele votării, cauzate de frauda grosolană intermediată
de sistemul informatic al STS, au fost constatate de experți internaționali în domeniu.
În acest sens, în expertiza efectuată de dl. Xavier Azalbert în legătură cu rezultatele alegerilor
prezidențiale, acesta a efectuat o analiză comparativă a sondajelor electorale (intenția de vot a
cetățenilor cu drept de vot) și a rezultatelor efective de la scrutin.
Astfel, sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui
Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de
votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi
condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat
de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan.
Cu toate acestea, s-a observat o inversare a voturilor ce mi-au fost acordate mie și lui
Nicușor-Daniel Dan, fapt care a condus la răsturnarea rezultatului alegerilor prezidențiale și,
implicit, a voinței populare.
Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a
condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane
de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan.
III. Probele
În dovedirea susținerilor formulate în prezenta contestație, vă solicit administrarea probelor
cu înscrisurile, mijloacele materiale de probă anexate prezentei și cu audierea prin videoconferință
a lui Pavel Durov, care a fost de acord cu audierea sa în vederea susținerii celor argumentate de
mine în prezenta.
IV. Concluziile
Pentru toate aceste considerente, vă solicit respectuos să constatați că procesul electoral
privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate
etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au avut un efect
convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice principiilor
esențiale ale alegerilor democratice și să dispuneți anularea acestuia.
